Unde este Dumnezeu?

Unii ar putea spune „arată-mi-L pe Dumnezeu” - dar dacă Dumnezeu este Dumnezeul invizibil, Dumnezeul ascuns?

Imaginează-ţi că sunt două persoane pe o foaie de hârtie plată. Aceşti doi oameni sunt bi-dimensionali, cu înălţime şi lăţime dar fără adâncime. Hârtia este întinderea lumii lor. Te pot vedea ei? Nu. Ei pot vedea numai ceea ce este pe hârtie (în lumea lor). Ei nu percep adâncimea. Acum să spunem că atingi foaia de hârtie cu degetul. Te pot vedea acum? Nu te pot vedea în întregime, dar pot vedea vârful degetului, acea parte care a intrat în lumea lor.

Dumnezeul ascuns

Această analogie ne arată care este situaţia noastră în raport cu Dumnezeu. Dumnezeu există în afara dimensiunilor noastre. El poate exista în afara timpului şi a spaţiului, aşa cum le cunoaştem noi. Prin urmare, este greu să Îl „vedem”. Suntem ca acei oameni plaţi de pe hârtia bi-dimensională. Nu putem vedea ceea ce există în a treia dimensiune. Dar în cazul nostru, existăm în patru dimensiuni (înălţime, lăţime, adâncime şi timp), iar Dumnezeu există dincolo de acestea.

Aşadar, cum putem cunoaşte o asemenea Fiinţă? La fel cum „oamenii plaţi” de pe hârtie nu te puteau cunoaşte decât dacă atingeai hârtia, nici noi nu Îl putem observa pe Dumnezeu fără ca El să Se reveleze. El trebuie să „atingă hârtia” lumii noastre. Dumnezeu trebuie să păşească în dimensiunile noastre.

Dumnezeul invizibil revelat

Pe măsură ce studiem istoria omenirii, în special istoria religioasă, găsim vreun exemplu în care Dumnezeu „să fi atins hârtia” lumii noastre? Gândeşte-te la faptul că „degetul” lui Dumnezeu a atins lumea noastră printr-o persoană cunoscută sub numele de Iisus Cristos. Iisus a pretins că este Dumnezeu (Ioan 8:58, 17:3), a spus că a-L vedea pe El este acelaşi lucru cu a-L vedea pe Dumnezeu (Ioan 12:45; 14:9) şi că El este singura persoană care a venit direct de la Dumnezeu în lumea noastră (Ioan 3:13) şi i-a iertat pe oameni de păcatele lor, lucru pe care numai Dumnezeu îl poate face (Marcu 2:5). Multe alte pasaje din Noul Testament afirmă dumnezeirea lui Iisus (Ioan 1:3,4,18; Evrei 1:1-13; Coloseni 1:15-20, 2:9; Filipeni 2:6). El a fost Dumnezeu care „a devenit trup şi a locuit printre noi” (Ioan 1:14). El este „imaginea Dumnezeului invizibil” (Coloseni 1:15).

Dacă noi suntem acei „oameni plaţi”, are sens faptul că Dumnezeul creator şi multi-dimensional a venit în lumea noastră, care există în patru dimensiuni, luând chip de om. El ni S-a revelat. Dar de ce ar face Dumnezeu acest lucru?

„Arată-mi-L pe Dumnezeu”

Este o poveste despre un fermier bătrân care trăia de unul singur într-o căsuţă. Lângă căsuţa lui era o şură. Într-o noapte de iarnă foarte friguroasă, păsările au început să se izbească de geamurile căsuţei sale încălzite, încercând să se adăpostească de frigul năprasnic de afară. Aşa că bătrânelul a ieşit afară şi a deschis uşa de la şură. Înăuntru era cald. A început să facă semn cu mâna şi să cheme păsările să se adăpostească la căldura din şură. Dar ele nu l-au înţeles.

Atunci bătrânelul şi-a dorit să se poată transforma în pasăre. Dacă ar fi putut deveni pasăre, atunci le-ar fi putut conduce pe celelalte păsări în şură, pentru a le feri de moarte. În acel moment, bătrânul fermier a înţeles de ce a trebuit să vină Iisus în lumea noastră. Deşi el nu se putea transforma în pasăre, Dumnezeu a putut deveni om. Şi aşa a şi făcut. „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât L-a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu moară, ci să aibă viaţă veşnică” (Ioan 3:16).

Pentru a afla mai multe despre Dumnezeul care a venit în lumea noastră, citeşte cartea „Ioan” din Biblie.

Trimite această pagină unui prieten

Cum să începi o relaţie cu Dumnezeu