Mesajul care ajunge la urechile multor homosexuali şi lesbiene este că Dumnezeu îi urăşte. Citeşte mai jos şi vei vedea de ce nu este adevărat.

De Marilyn Adamson

În viaţă nu o dată avem nevoie de anumite competenţe. De exemplu, ca să putem lua carnetul de şofer, trebuie să luăm examenul. Ca să primim o anumită slujbă, trebuie să dovedim că avem calităţile necesare efectuării acelei activităţi.

Dacă este îndeplinită condiţia A, atunci rezultă B. Astfel dovedeşti că meriţi. Dovedeşti că ai calităţile necesare. Dovedeşti că poţi fi acceptat.

Dar când afli dacă Dumnezeu te acceptă pe deplin?

Spre deosebire de toate celelalte cazuri, ca să începi o relaţie cu Dumnezeu nu trebuie să spui „Acceptă-mă fiindcă eu…”. Nu, această relaţie începe de la Dumnezeu, care spune: „Te primesc, fii binevenit!”

Indiferent că eşti homosexual, lesbiană, bisexual, transsexual sau că ai dubii în ce priveşte orientarea ta sexuală, Dumnezeu nu ţi-este duşman. Dacă nu eşti deja într-o relaţie cu El, să ştii că El îşi doreşte să fii. Dumnezeu face această ofertă tuturor oamenilor, indiferent cine sunt.

Citind Biblia, vei vedea că un singur grup reuşea mereu să-l enerveze pe Iisus, anume cel al persoanelor religioase care se considerau neprihănite.

Iisus Se simţea în largul Său cu toţi ceilalţi, inclusiv cu prostituatele şi cu criminalii. Însă elita religioasă Îl enerva şi totodată Îl întrista. Pe membrii ei îi considera cusurgii, aroganţi, ipocriţi şi lipsiţi de iubire.

Poate îţi vin chiar acum în minte astfel de persoane care s-au purtat necuviincios cu tine, te-au judecat şi te-au făcut să suferi. Crezi că asta era în sufletul lui Iisus? Nicidecum. El ne-a zis să ne iubim aproapele ca pe noi înşine. Cum se încadrează comentariile jignitoare în această poruncă? Nu prea bine.

Aflăm ce crede Iisus din cuvintele Sale: „Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.”1

Ai avut vreodată ocazia să te gândeşti serios la Iisus?

Spre deosebire de orice alt om care a trăit pe faţa pământului, Iisus îţi poate explica viaţa… şi cum o poţi trăi din belşug. Deşi El a creat tot ceea ce există, a devenit om ca noi să-L putem cunoaşte, să-L cunoaştem pe Dumnezeu.

Ioan, unul dintre prietenii lui Iisus, a spus despre El: „Şi noi toţi am primit din plinătatea Lui şi har după har; căci Legea a fost dată prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Iisus Hristos.”2

„Har” este un termen folosit destul de rar, cu referire la bunătatea pe care ne-a arătat-o Dumnezeu, fără ca noi să fi făcut ceva ca s-o merităm. Iisus ne arată bunătate şi ne dă adevărul Său, ca să ne călăuzească în această viaţă, uneori atât de încurcată.

Înainte mă tot gândeam cum mă poate accepta Dumnezeu. Poate vei fi la fel de uimit ca şi mine. Iată cum: „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. Dumnezeu, în adevăr, n-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El. Oricine crede în El nu este judecat; dar cine nu crede a şi fost judecat, pentru că n-a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.”3

Ai prins ideea? „Oricine crede în El.” Oricine crede în El are viaţa veşnică. Oricine crede în El este mântuit prin El. Oricine crede în El nu este osândit. Doar asta ne cere: să credem în El.

Apostolul Ioan a zis despre Iisus: „A venit la ai Săi şi ai Săi nu L-au primit. Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu…”4

Iisus n-a fost doar profet sau învăţător sau conducător religios. El a zis că oricine Îl cunoaşte pe El Îl cunoaşte pe Dumnezeu. Oricine crede în El crede în Dumnezeu. Tocmai faptul că a zis asta a dus la răstignirea Sa, fiind acuzat de blasfemie. „…Zicea că Dumnezeu este Tatăl Său şi Se făcea astfel deopotrivă cu Dumnezeu.”5

Însă Iisus a furnizat şi dovezi în sprijinul spuselor Sale. El a făcut ceea ce nu putea face niciun alt om, vindecând pe loc orbii, şchiopii şi pe cei măcinaţi de boli.

Dar a mers şi mai departe. În numeroase dăţi a spus că va fi arestat, chinuit şi răstignit… şi că va învia din morţi după trei zile. Asta e o dovadă destul de solidă. Nu le-a zis apostolilor că Se va reîncarna mai târziu, nici că-L vor revedea în vis. Nicidecum. Le-a zis că va învia din morţi după trei zile de la înmormântare.

Ştiind asta, romanii au postat soldaţi de strajă la mormântul Lui.

Cu toate astea, la trei zile după ce a fost torturat şi răstignit pe cruce, Iisus a înviat din morţi.

Trupul Său a dispărut din mormânt, unde au rămas doar hainele de înmormântare. În următoarele 40 de zile Iisus a apărut de multe ori şi tocmai acest lucru a dat naştere creştinismului. El a dovedit astfel că este cine susţinea că este… Dumnezeu întrupat, egalul lui Dumnezeu Tatăl.

Iisus a zis desluşit: „Tatăl nici nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului, pentru ca toţi să cinstească pe Fiul cum cinstesc pe Tatăl. Cine nu cinsteşte pe Fiul nu cinsteşte pe Tatăl, care L-a trimis. Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă cuvintele Mele şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţa veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viaţă.”6

Poate că spui: „Bine, viaţa veşnică este ceva extraordinar. Dar ce se schimbă în viaţa asta?”

Faptul că o trăieşti ştiind că Dumnezeu te iubeşte.

Toţi oamenii tânjesc să fie iubiţi. Dragostea celorlalţi este importantă pentru noi. Şi totuşi, fiecare persoană care te iubeşte o face în mod imperfect, căci aşa sunt oamenii, imperfecţi.

Însă Dumnezeu te iubeşte în mod desăvârşit. Ne iubeşte fiindcă iubirea e în firea Sa. Iubirea nu se schimbă şi nu încetează niciodată.

Toţi o dăm în bară. Niciunul nu reuşeşte să trăiască potrivit standardelor proprii, darămite conform standardelor lui Dumnezeu. Dumnezeu nu ne acceptă însă în funcţie de faptele noastre, ci dacă alegem să credem în El, dacă venim la El şi-L invităm să fie Dumnezeul nostru.

Iată cum descrie Iisus relaţia cu El: „Cum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe voi. Rămâneţi în dragostea Mea. Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne în dragostea Mea, după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân în dragostea Lui. V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea să rămână în voi şi bucuria voastră să fie deplină. Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unii pe alţii cum v-am iubit Eu.”7

Ce se întâmplă dacă accepţi invitaţia lui Iisus? Ce se întâmplă dacă începi o relaţie cu Dumnezeu?

Orice relaţie importantă din viaţa ta a avut un anumit efect asupra ta, pozitiv sau negativ. Aşa e?

Ei bine, acest lucru este valabil în cazul tuturor. Cu cât relaţia este mai importantă, cu atât are un impact mai mare.

Aşadar este logic că relaţia cu Dumnezeu este foarte importantă. Într-adevăr, El îţi va conduce viaţa cu iubire, ţinând cont de ceea ce doreşte pentru tine. Însă tu eşti cel care ia deciziile, îţi păstrezi voinţa. Dumnezeu nu devine stăpân cu forţa peste viaţa ta, forţându-te să acţionezi după cum vrea El.

Însă eu am fost profund impresionată de înţelepciunea şi bunătatea Sa şi de modul în care vede viaţa şi oamenii.

Dumnezeu nu Se lasă influenţat de ceea ce dictează societatea. El e creatorul universului. N-are nevoie de societate ca să-l îndrume, nu? Îmi place mult acest lucru. Mi se pare eliberator.

Iată ce a făcut Dumnezeu în viaţa mea când am început o relaţie cu El.

Eram atee. Era o mare schimbare să cred în Dumnezeu şi să citesc în Biblie despre El. O schimbare colosală.

La vreo două luni după ce L-am rugat pe Iisus să vină în viaţa mea, prietena mea cea mai bună m-a întrebat: „Ai observat o schimbare la tine?” Am întrebat-o ce vrea să zică şi mi-a răspuns: „În ultima vreme pot să-ţi spun ce am pe inimă fără să mai faci glume. Simt că mă asculţi.”

Am fost cam stânjenită. Prietena mea cea mai bună îmi zicea că, în sfârşit, mă purtam şi eu ca un om normal şi ascultam ce-mi spune!

(Apropo, a fost atât de uimită de ceea ce observa în viaţa mea, încât s-a hotărât şi ea să-L invite pe Iisus în viaţa ei.)

Iată ce cred că se întâmpla în viaţa mea.

Când am început relaţia cu Dumnezeu, am devenit foarte conştientă de dragostea pe care mi-o poartă. M-a surprins foarte mult. Tot ce citeam în Biblie percepeam ca mesaje de dragoste din partea lui Dumnezeu. (Când eram adolescentă, credeam că Dumnezeu e supărat pe noi fiindcă nu ne ridicăm la înălţimea aşteptărilor Sale.) Aşadar acum mi se părea uimitor faptul că ne iubeşte.

Probabil că Dumnezeu mi-a satisfăcut nevoia de dragoste atât de profund, încât am devenit mai sigură din punct de vedere emoţional. Am început să mă gândesc mai mult la alţi oameni decât la mine şi să-mi pese mai mult de ei. Şi, cum era de aşteptat, am devenit o ascultătoare mai bună şi mai prietenoasă. Şi am mai descoperit un lucru: intoleranţa rasială cu care fusesem învăţată de mică scădea tot mai mult.

Iisus ne promite că, dacă Îl lăsăm să ne înveţe şi să ne călăuzească, vom cunoaşte adevărul şi adevărul ne „va face slobozi.”8

Dacă începi o relaţie cu Iisus, e foarte posibil să vezi schimbări în viaţa ta: în atitudine, în felul în care îi priveşti pe ceilalţi sau în modul cum îţi petreci timpul. Doar Dumnezeu ştie ce schimbări vor fi. Dar, cu cât ajungi să-L cunoşti, cu atât îţi va influenţa viaţa. Poţi să stai de vorbă cu oricine Îl urmează pe Hristos şi-ţi va spune că viaţa i s-a schimbat de când Îl cunoaşte.

Iisus ne dă o dorinţă tot mai mare de a alege căile Sale. Şi o face într-un mod neaşteptat. Nu e vorba că ne dă un set nou de porunci pe care trebuie să le respectăm de acum înainte. Nu e vorba că ne străduim sau că facem ceva anume ca să-L impresionăm pe Dumnezeu. Nu e vorba nici că dovedim o mare dedicare religioasă, ci că avem o relaţie deosebită, de prietenie cu Dumnezeu. Dumnezeu Însuşi ne conduce şi ne învaţă despre Sine şi despre viaţă în general. Căci El intră în viaţa noastră atunci când Îl invităm şi ne schimbă viaţa din interior, pornind de la inimă.

Iisus ne oferă o viaţă din belşug. Ne bucurăm de momente extraordinare în relaţiile cu ceilalţi, la serviciu, în sport, la distracţie, însă acel sentiment de satisfacţie e de cele mai multe ori trecător. Până la urmă dispare. Şi nu există nimic pe lumea asta care să-l facă să dăinuie.

Poate de aceea ne dorim mereu ceva care să nu dispară, ceva sigur. Iisus a zis: „Eu sunt Pâinea vieţii. Cine vine la Mine nu va flămânzi niciodată; şi cine crede în Mine nu va înseta niciodată.”9 Apoi încheie: „… pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară.”9 Am căutat ani la rând o filosofie de viaţă care să se potrivească în orice situaţie. Însă căutările mele au luat sfârşit când L-am cunoscut pe Dumnezeu, fiindcă am văzut că El este demn de încrederea mea.

Relaţia ta cu El ţi se va părea diferită de relaţia pe care o are altcineva cu El. E normal, fiindcă eşti o persoană cu trăiri, gânduri, preocupări, visuri şi nevoi unice. Citeşte Evangheliile şi vei vedea că Iisus discuta cu fiecare om în mod aparte.

Mi-e teamă să nu-ţi fi arătat până acum doar avantajele cunoaşterii lui Dumnezeu.

Să ştii că relaţia cu Dumnezeu nu-ţi garantează că vei fi ocrotit de vicisitudinile vieţii. S-ar putea să ai de suferit din cauza unor greutăţi financiare, a unei boli grave, a unor accidente, cutremure, probleme sentimentale ş.a.m.d.

Incontestabil, vom avea parte de suferinţe în această viaţă. Însă poţi trece prin ele singur sau avându-L pe Dumnezeu alături, convins de dragostea şi de prezenţa Sa, precum şi de intimitatea pe care o împărtăşiţi. Dar vreau să te previn: e posibil ca Dumnezeu să te conducă spre o carieră solicitantă, ce necesită sacrificii personale, ca să ai grijă de alţii.

Cei mai mulţi ucenici ai lui Iisus (şi mulţi adepţi ai lui Iisus din zilele noastre) au avut de suferit enorm. Pavel, de pildă, a fost arestat în repetate rânduri, bătut şi biciuit de nenumărate ori. O dată era să fie omorât cu pietre de o mulţime furioasă. A naufragiat de mai multe ori, a stat nemâncat zile întregi şi adesea a fost nevoit să fugă ca să scape cu viaţă.

În mod clar, ucenicii lui Iisus n-au avut o viaţă uşoară. Cu toate astea, Pavel şi alţi credincioşi au rămas convinşi că Dumnezeu îi iubeşte.

Pavel scria: „Totuşi, în toate aceste lucruri, noi suntem mai mult decât biruitori prin Acela care ne-a iubit. Căci sunt bine încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălţimea, nici adâncimea, nicio altă făptură nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu care este în Iisus Hristos, Domnul nostru.”10

Nimeni nu-şi poate planifica cursul vieţii. Şi dacă eşti homosexual, lesbiană, bisexual, transsexual sau dacă ai îndoieli în legătură cu orientarea ta sexuală… dacă-I vei da voie, Iisus te va îndruma în viaţă. Şi ceea ce vei face împreună cu El este mai măreţ decât ţi-ai putea închipui. Iisus a zis: „Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.”11

Iată cum poţi începe o relaţie cu Dumnezeu chiar acum.

Orice ai fi făcut în viaţă, Iisus te iartă pe deplin. Păcatele noastre n-au fost doar ignorate, ci achitate de Iisus la cruce, prin faptul că S-a jerfit în locul nostru.

S-a sacrificat vreodată cineva pentru tine? Iisus te iubeşte aşa de mult încât a făcut cel mai mare sacrificiu posibil. De aceea doreşte să intre în inima ta şi să aibă o relaţie cu tine.

Ai vrea să-L cunoşti pe Dumnezeu? Eu te îndemn să-L laşi să intre în viaţa ta, dacă n-ai făcut-o deja. El spune că ACEASTĂ relaţie ne aduce împlinire. Dumnezeu nu ne-a creat ca să trăim fără El.

Te poţi ruga rostind orice cuvinte doreşti. Dar, dacă ai nevoie de ajutor, iată ce I-ai putea spune:

„Iisuse, cred în Tine. Îţi mulţumesc că ai murit pentru mine şi că-mi oferi o relaţie cu Tine. Vreau să fii Dumnezeul vieţii mele, vreau să Te cunosc, să simt dragostea Ta. De aceea Te rog să-mi conduci Tu viaţa de acum înainte.”

Tocmai L-am chemat pe Isus în viaţa mea (urmează câteva informaţii utile)...

Poate vreau să-L chem pe Isus în viaţa mea; vă rog, spuneţi-mi mai multe despre acest lucru...

Am o întrebare...

(1) Evanghelia după Matei 11:28-29 (2) Evanghelia după Ioan 1:16,17 (3) Evanghelia după Ioan 3:16-18 (4) Evanghelia după Ioan 1:11,12 (5) Evanghelia după Ioan 5:18 (6) Evanghelia după Ioan 5:22-24 (7) Evanghelia după Ioan 15:9-12 (8) Evanghelia după Ioan 8:32 (9) Evanghelia după Ioan 6:35,37 (10) Epistola către Romani 8:37-39 (11) Evanghelia după Ioan 8:12