Întrebare: „Este greşit să faci sex înainte de căsătorie? De ce voi creştinii consideraţi că sunt greşite toate acele lucruri distractive şi plăcute? De ce ar spune un Dumnezeu iubitor să nu faci acele lucruri care sunt plăcute?”

Răspunsul nostru: Gândeşte-te la următorul lucru. Este greşit să conduci o maşină? Nu. Este greşit ca un băiat de 13 ani să conducă o maşină? Da. Este distractiv şi plăcut pentru el, dar viaţa lui şi vieţile altora sunt puse în pericol.

Este greşit ca un soţ şi o soţie să facă dragoste, lucru care este plăcut? Nu. Este greşit să faci dragoste cu partenerul de căsătorie al unei alte persoane? Da. Poate că este distractiv şi plăcut, dar de cele mai multe ori le produce dureri imense persoanei înşelate şi copiilor.

Ne place să stabilim ce este drept şi ce este greşit în funcţie de ceea ce vrem noi. Aşa este natura umană. Dacă vrem să facem sex cu cineva, ne stabilim propriile standarde. Dacă cealaltă persoană nu este căsătorită, atunci de cele mai multe ori standardul nostru spune că nu este greşit să facem sex cu acea persoană. Dar ce se întâmplă dacă cealaltă persoană este expusă riscului de a contracta o boală transmisibilă pe cale sexuală? Lucrurile devin acum neclare. Dar dacă cealaltă persoană este expusă riscului de a rămâne însărcinată şi pusă în faţa dificilei decizii de a face un avort? Şi acest lucru este neclar. Dar dacă cealaltă persoană este o rudă? Sau o persoană de acelaşi sex? Dar dacă cineva face sex pentru bani? Sau pentru pornografie? Dar dacă sunt implicaţi copii?

Ceea ce este distractiv şi plăcut pentru cineva poate fi foarte greşit pentru altcineva. Chiar aşa să fie? Cum stabileşte cineva ce este drept şi ce este greşit?

Dumnezeul iubitor ne-a făcut cunoscută înţelepciunea Sa cu privire la viaţă. El spune că păcatul produce plăcere de moment. Probabil că nu există niciun păcat care să nu fie plăcut pe moment. Dar plăcerea nu poate fi singurul nostru standard pentru luarea deciziilor. Gândeşte-te cât de plăcut ar fi fost uneori să-i tragi o palmă unui frate sau unei surori mai mici. Plăcut pe moment, dar din fericire nu am făcut asta, pentru că plăcerea nu este singurul nostru ghid.

Dumnezeu doreşte să ne păzească de problemele ingrozitoare, pe care ni le putem cauza singuri în urma unor decizii stupide, pe care le luăm. El ne iubeşte cu adevărat şi doreşte să ne protejeze de decizii şi comportamente care pot ruina vieţile noastre şi vieţile altora.

De ce limitează Dumnezeu sexul la căsătorie (deşi El l-a creat)? Pentru a le fura oamenilor plăcerea sau pentru a face ca un cuplu să se bucure de cea mai profundă intimitate posibilă, rezervată numai pentru ei? Atunci când Dumnezeu ne dă directive, motivele Sale sunt desăvârşite şi determinate de dragostea Sa pentru noi.

Oamenii fac sex pentru distracţia şi plăcerea de moment, dar dacă există ceva şi mai preţios decât plăcerea de moment? Cum ar fi demnitatea, stima de sine, conştiinţa că o tratezi pe cealaltă persoană cu respect? Probabil că Dumnezeu crede că relaţiile pot fi mai intime, mai sigure şi mai puternice dacă sunt construite pe ceva mai substanţial decât pe implicare sexuală. Oricare ar fi motivele Sale, înţelepciunea Sa o întrece pe a noastră, iar noi ne putem încrede în El. Şi foarte adesea, ne dăm seama mai târziu de importanţa de a-L urma pe El.

Cum să începi o relaţie cu Dumnezeu

Am o întrebare...