×
CAUTA
EveryStudent.ro
Întrebări și răspunsuri
 despre viată şi Dumnezeu
Existența lui Dumnezeu

A creat Dumnezeu universul?

Cum a apărut universul? Oamenii de ştiinţă confirmă teoria Big Bangului şi originea universului.

WhatsApp Share Facebook Share Twitter Share Share by Email More PDF

Oamenii de ştiinţă sunt de părere că universul a apărut în urma unei explozii uriaşe de energie şi lumină, căreia îi zicem acum „Big Bang”. Acesta a fost începutul a tot ce există. Începutul universului, al spaţiului, chiar şi al timpului.

Nimic din ceea ce vedem azi nu exista înainte de acel moment.

Mai mult, ceea ce a provocat apariţia universului era în afara timpului, în afara spaţiului şi în afara materiei.

Ideea că universul nostru a avut un început, că n-a existat dintotdeauna, îi pune în mare încurcătură pe savanţii atei.

Sunt oamenii de ştiinţă siguri de această teorie a Big Bangului? Da. Spre sfârşitul anilor 1920, astronomul Edwin Hubble a văzut prin telescop că galaxiile (unele aflate la distanţă de milioane de ani-lumină) se îndepărtau una de alta cu viteze uriaşe. Cauza nu era vreo forţă care să le împingă departe una de alta. Ci mai degrabă păreau să continue o mişcare provocată de o explozie primordială, toate având acelaşi punct de origine.

În acest punct de origine, toată masa din univers s-a comprimat într-un singur punct de densitate infinită, mai mic decât un atom.1 Apoi, când avut loc explozia cosmică, Big Bangul, a apărut universul. Steven Weinberg, laureat al premiului Nobel pentru fizică, ne descrie totul mai în amănunt: „La o sutime de secundă, momentul cel mai de început să zicem, temperatura universului era în jur de o sută de mii de milioane (1011) de grade Celsius. Era mai încins decât în centrul celei mai fierbinţi stele. Atât de încins încât niciun element al materiei obişnuite, molecule sau atomi, nici măcar nucleele atomilor, nu puteau rămâne unite.”2 Apoi continuă: „Universul era plin de lumină.”

Această descriere pare straniu de asemănătoare cu alta: „La început Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul… Dumnezeu a zis: «Să fie lumină!» Şi a fost lumină.”3 Lumina n-a fost creată din materie, ci prin rostire. Printr-un cuvânt rostit. „Să fie lumină!”

Dacă citim textele sacre ale tuturor religiilor mari, vom vedea că doar Biblia descrie ceea ce au descoperit oamenii de ştiinţă: a existat o explozie de lumină şi un început al universului nostru… din exteriorul universului. Odată cu asta au început să existe spaţiul, materia şi timpul. A fost un singur punct de pornire pentru toate. În cartea Facerii, citim în mod repetat: „Şi Dumnezeu a zis…”, urmat de „Şi a fost…”.

Am putea spune că universul nostru a luat fiinţă prin legile fizicii, precum gravitaţia, electromagnetismul, viteza luminii etc.? Nu, căci acestea nici nu existau pe atunci. Abia apariţia universului a pus în mişcare legile fizicii. Întregul univers a apărut fără ele.

Apariţia universului – un singur punct de origine

Astrofizicianul Robert Jastrow, care se descrie drept agnostic, afirma: „În acea primă clipă a fost plantată sămânţa a tot ce s-a întâmplat în univers; toate stelele, toate planetele şi toate fiinţele vii au apărut în urma evenimentelor puse în mişcare în momentul exploziei cosmice. A fost, la propriu vorbind, momentul Creaţiei. …Atunci a apărut universul şi nu putem afla ce anume i-a provocat apariţia.”4 După cum spuneam, această concluzie este cam neplăcută pentru savanţii atei. E supărător să observi o reacţie şi să nu-i poţi descoperi cauza.

Jastrow conchide: „În cazul omului de ştiinţă care s-a bazat pe credinţa în puterea raţiunii, totul se sfârşeşte ca un coşmar. După ce s-a căţărat pe munţii ignoranţei, când e pe punctul de a cuceri cel mai înalt pisc, când să se desprindă de ultima stâncă, îl întâmpină o gaşcă de teologi care stăteau acolo de secole bune.”5

Închipuiţi-vă cât de uşuraţi au fost aceşti savanţi când astronomii Hermann Bondi, Thomas Gold şi Fred Hoyle au avansat teoria universului „stării staţionare” în 1948. Potrivit teoriei, universul este infinit ca vârstă. Astfel nu era nevoie nici de creare, nici de o cauză.

Originea universului – Teoria stării staţionare s-a dovedit falsă

Cu toate acestea, în anii ’60 teoria stării staţionare a primit o lovitură distrugătoare când doi ingineri de la Bell Labs (Arno Penzias şi Robert Wilson) au descoperit nişte radiaţii misterioase venind din spaţiu, în aceeaşi măsură şi din toate direcţiile. Când au măsurat temperatura radiaţiilor, s-a confirmat sursa. Aceste radiaţii nu existaseră dintotdeauna şi nici nu veneau dintr-o singură parte a universului. Proveneau din acel unic şi iniţial moment al creaţiei.

Mai târziu, în 1996, satelitul COBE al NASA a confirmat din nou că radiaţiile primordiale indică existenţa unei explozii ce a dat naştere universului, lucru confirmat şi de nivelul de hidrogen, litiu, deuteriu şi heliu existente azi în universul nostru.

Mai există oameni de ştiinţă care vor să contrazică implicaţiile teoriei Big Bangului? Da. Există savanţi cărora nu le place să ştie că există: (1) o cauză necunoscută sau (2) concluzia că Dumnezeu este cauza. Aşa că optează atunci pentru a treia opţiune.

Alte încercări de a explica originea universului

Cum explică aceşti savanţi apariţia întregului univers, cu energie, timp şi spaţiu?

Ei încearcă pur şi simplu să tăgăduiască premisa de bază pe care se bazează ştiinţa: că tot ceea ce există trebuie să aibă o cauză.

Fizicianul Victor Stenger spune că e posibil ca universul să fi apărut „fără nicio cauză”, „din nimic”.6 Filosoful Bertrand Russell a adoptat această poziţie într-o dezbatere despre existenţa lui Dumnezeu. El a spus: „Universul există, asta e tot ce contează.”7

Una este să afirmi despre ceva că este veşnic şi că, prin urmare, nu este necesar să aibă o „cauză”. Însă cu totul alta este să-i observi ştiinţific începutul, originea instantanee, iar apoi să încerci să spui că n-a existat nicio cauză.

Chiar şi David Hume, unul dintre cei mai sceptici filosofi, considera această poziţie de-a dreptul ridicolă. Cu tot scepticismul lui, n-a tăgăduit niciodată ideea de cauzalitate. In 1754, el scria: „N-am afirmat niciodată o absurditate aşa de mare cum că poate apărea ceva fără cauză.”8

Originea universului – Ştiinţa confirmă

Concluziile pur ştiinţifice indică în mod consecvent spre o singură concluzie: universul a apărut în urma unei explozii, când a apărut de altfel tot ce ştim – universul, timpul, spaţiul şi legile ştiinţifice pe care le observăm. Dacă v-aţi dorit să credeţi în Dumnezeu, dar credeaţi că vă împiedică ştiinţa, se pare că ştiinţa vă dă motive să credeţi că Dumnezeu există şi că a creat toate lucrurile cu puterea Sa.

Este logic să tragem concluzia că Dumnezeu, care este de la începuturi, veşnic şi în afara timpului, este Cel care a creat timpul. Dumnezeu, care este prezent pretutindeni şi care nu poate fi limitat în spaţiu, în spaţiul creat. Dumnezeu, care este spiritual, fără formă fizică şi în afara materiei, este sursa universului nostru şi a tot ce există. Acest mesaj reiese tot mereu din Biblie.

„Ridicaţi-vă ochii în sus şi priviţi! Cine a făcut aceste lucruri?… Nu ştii? N-ai auzit? Dumnezeul cel Veşnic, Domnul, a făcut marginile pământului.”9

„…căci El a poruncit şi au fost făcute.”10

Biblia spune că Dumnezeu a creat pământul pentru a fi locuit, gândindu-se la noi de la bun început. El a dat oamenilor suflare de viaţă şi o perioadă scurtă de viaţă pe acest pământ, cu scopul ca să-L caute şi să-L găsească. Dacă nu ajungem să-L cunoaştem, atunci am ratat chiar scopul pentru care existăm. Cine ştie mai bine decât Dumnezeu motivul pentru care existăm pe acest pământ?

Vrei să-L cunoşti pe Creatorul universului? Iată ce ne promite El: „Apropiaţi-vă de Dumnezeu şi El Se va apropia de voi.”11 Dacă vom căuta să-L cunoaştem, Dumnezeu spune: „Mă voi lăsa să fiu găsit de voi.”12 Ba chiar spune: „Înţeleptul să nu se laude cu înţelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogăţia lui. Ci cel ce se laudă să se laude că are pricepere şi că Mă cunoaşte…”13

Aşadar avem ocazia de a-L cunoaşte pe Dumnezeul care a creat universul.

Vrei să începi o relaţie cu Dumnezeu? Vei găsi aici cum o poţi face: Cunoaşterea personală a lui Dumnezeu.

Unele părţi din acest scurt articol ştiinţific care descrie cum s-a format universul au fost preluate şi adaptate din cartea What’s So Great about Christianity, de Dinesh D’Souza, Regnery Publishing Inc., 2007, capitolul 11.

 Cum să-L cunoști pe Dumnezeu…
 Am o întrebare…
Facebook

Note de subsol: (1) Dinesh D’Souza, What’s So Great about Christianity, Regnery Publishing, Inc, 2007, p.118. (2) Steven Weinberg, The First Three Minutes: A Modern View of the Origin of the Universe, Basic Books,1988, p 5. (3) Facerea 1:1 şi 3 (4) Robert Jastrow, “Message from Professor Robert Jastrow”, LeaderU.com, 2002. (5) Robert Jastrow, God and the Astronomers, Readers Library, Inc., 1992 (6) Victor Stenger, „Has Science Found God?”, Free Inquiry, Vol. 19. No. 1, 2004. (7) Bertrand Russell şi Frederick Copleston, „The Existence of God,” în John Hick, ed.,The Existence of God, New York, Macmillan, 1964, p. 175. (8) J.Y.T.Greid, ed., The Letters of David Hume, Oxford, Clarendon Press, 1932), p. 187. (9) Isaia 40 (10) Psalmii 148:5 (11) Epistola lui Iacov 4:8 (12) Ieremia 29:14 (13) Ieremia 9:23, 24


SHARE:
WhatsApp Share Facebook Share Twitter Share Share by Email More


Facebook
Facebook