Iată mai jos şase întrebări pe care adepţii islamului şi nu numai ei le pun adesea despre Iisus…

Pentru oricine vrea să afle despre Iisus,prezentăm informaţiile de mai jos cu tot respectul, fără a ne dori să provocăm în niciun fel. Tot aşa nu ne propunem să criticăm nicio religie, nici în cea mai mică privinţă.

Iată cele şase întrebări la care vom răspunde în articol:

  1. A fost Biblia modificată faţă de cum era iniţial?
  2. Spune Dumnezeu cumva că o religie o va înlocui pe alta? Că va fi întâi iudaism, apoi creştinism şi după aceea islam?
  3. Nu este o blasfemie să spui că Dumnezeu are un Fiu?
  4. Chiar a murit Iisus pe cruce?
  5. Dacă Iisus a murit pe cruce, asta înseamnă că Dumnezeu a fost mort vreme de trei zile?
  6. De ce să nu-L considerăm pe Iisus proroc?

1. Iisus şi islamul. Este Biblia Cuvântul lui Dumnezeu? A fost conţinutul ei modificat ori denaturat de-a lungul timpului?

În loc de introducere, iată câteva afirmaţii luate chiar din Biblie: „Căci adevărat vă spun, câtă vreme nu va trece cerul şi pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile.”1

Cuvântul lui Dumnezeu nu va trece. Până la urmă se va împlini absolut tot ce stă scris în el. Tot Biblia spune: „Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.” 2

Şi: „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire…”3 Aşadar toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu.

Şi: „iarba se usucă, floarea cade; dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac.” 4

Trebuie să ne întrebăm: „Poate Dumnezeu să-Şi păzească Cuvântul? Poate El să împlinească aceste afirmaţii, care spun despre Cuvântul Său că nu va trece şi că nu va rămâne neîmplinit?”

Oare poate? Bineînţeles că da. Doar este vorba de Cuvântul Său către toţi oamenii. Nu cumva Îl acuzăm chiar pe Dumnezeu, zicând că n-a putut să-Şi ferească Cuvântul de modificări?

Adevărul e că nu s-a schimbat nimic la Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă auzi altceva, este doar un zvon.

Nici Coranul nu spune că Biblia a fost modificată. Dimpotrivă, cinsteşte Tora şi întreaga Biblie şi aminteşte de multe ori de Tora şi de „Zabur” (Vechiul Testament şi Psalmii) şi de „Injil” (Noul Testament).

În secolul al VI-lea, când a apărut islamul, după 600 de ani de când a trăit Iisus Hristos, Biblia era considerată veridică.

Poate te întrebi dacă Biblia s-a schimbat de atunci, din secolul al VI-lea. Ei bine, nu. E suficient să compari Biblia din zilele noastre cu una scrisă acum multă vreme.

Putem găsi Biblii complete încă din anul 300 A.D., cu sute de ani înainte de apariţia Coranului. Una se află la Muzeul Londrei, alta la Vatican şi mai sunt exemplare în multe alte locuri. Dacă vei compara o Biblie de azi cu cele din anul 300, vei vedea că cea actuală este la fel ca cea de atunci.

Ştiai că există azi aproape 25.000 de copii scrise de mână după părţi din Noul Testament? După ce istoricii au comparat aceste manuscrise, au ajuns la concluzia că Noul Testament pe care îl avem azi este cel puţin în proporţie de 99,5% exact ca originalul. Aşadar nu există nicio schimbare.

(Iar restul de 0,5% reprezintă modificări de grafie, nu de sens!)

Poate că ai citit despre manuscrisele de la Marea Moartă, nişte descoperiri arheologice mai recente. Au fost găsite în peşterile de la Qumran, la nord-vest de Marea Moartă.

Cercetătorii au comparat Biblia de astăzi cu manuscrisele găsite acolo şi au conchis că asemănarea este considerabilă, conţinutul fiind aproape în întregime identic.

Să nu crezi pe nimeni care îţi spune că Noul Testament sau Biblia nu mai este ca la început. Istoria ne arată altceva.

Biblia a rămas la fel.

Bine, dar de ce sunt patru Evanghelii? Nu înseamnă asta Scripturi diferite, care se deosebesc una de alta?

Într-adevăr, în Noul Testament sunt patru Evanghelii: cea după Matei, cea după Marcu, cea după Luca şi cea după Ioan. Însă ele chiar ne ajută să arătăm că Biblia n-a fost falsificată niciodată. Este vorba de patru relatări ale vieţii lui Iisus, în care ne sunt prezentate cuvintele şi faptele Sale.

Închipuie-ţi că trei-patru oameni ar fi martori la un accident de maşină întâmplat la un colţ de stradă. Şi fiecare ar trebui să-şi scrie mărturia, să relateze cele întâmplate pentru judecătorie. Crezi că ar relata toţi faptele exact la fel, cuvânt cu cuvânt? Bineînţeles că nu. Ar scrie fiecare ce a văzut din unghiul în care se afla. La fel stau lucrurile şi cu cei patru evanghelişti: fiecare a relatat ce a văzut.

Sistemele juridice recurg la martori de secole bune. Când este vorba de chestiuni de mare importanţă, nu pot miza pe mărturia unuia împotriva mărturiei altuia. Au nevoie de mai mulţi martori. Dar iată ce spune şi Vechiul Testament, citat în Noul Testament: „Orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori.” 5

Despre Iisus n-au mărturisit doar patru martori, cei care au scris Evangheliile, ci mai mulţi. Iacov, Pavel, Iuda, Petru şi alţii, care au scris restul epistolelor din Noul Testament.

Apostolul Ioan a spus: [Vă vestim]„…Ce era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi ce am pipăit cu mâinile noastre, cu privire la Cuvântul vieţii.”6 Fiind de faţă la cele întâmplate cu Iisus, au relatat ce au văzut.

Ce-mi puteţi spune despre limbile în care este scrisă Biblia? Şi cum de sunt atâtea traduceri?

Biblia a fost scrisă în ebraică şi în greacă. Indiferent de anul în care a fost tipărită, orice Biblie e o traducere din limbile ebraică şi greacă, în care a fost scrisă iniţial Biblia. (Biblia n-a fost tradusă niciodată din engleză tot în engleză, de pildă. Orice traducere porneşte de la textul original.)

Există unele Biblii care sunt parafrazări, nu traduceri, dar ele se recunosc ca atare. Însă traducerile sunt, după cum le spune şi numele, tălmăciri ale textelor originale din limbile ebraică şi greacă.

Scrierile Bibliei în ebraică şi greacă au fost traduse în mii de limbi. De ce? Deoarece Dumnezeu vrea ca fiecare om din lume să afle vestea bună a mântuirii.

Nu e dificil să traduci Bibla. Unele părţi din ea sunt poezii (Proverbele, Cântarea cântărilor, Psalmii). Însă esenţa ei este scrisă într-un limbaj foarte simplu, care vorbeşte despre viaţa noastră de zi cu zi. Chiar nu este greu de tradus. Însuşi faptul că este o relatare aşa simplă şi directă ne face să avem încredere în ea.

Îţi redăm mai jos o întâmplare adevărată.

„Fiul meu m-a sunat într-o zi. Se afla în altă ţară, în mijlocul unei autostrăzi foarte circulate şi tocmai avusese un accident de maşină. Maşina lui fusese lovită de alta, se răsucise şi ajunsese pe mijlocul străzii, pe contrasens.

Mi-a zis că e teafăr, dar nu ştia ce să facă mai departe.

Avea probleme şi avea nevoie de ajutor. Crezi că acum era momentul să-i trimit un mesaj poetic? O poezie pe care o învăţasem pe dinafară? Nu era.

Era momentul să-i spun aşa: «John, uite ce trebuie să faci. Chiar că ai o mare problemă. Uite cum să ieşi din ea.»”

Ei bine, aşa este esenţa Bibliei. Omenirea are mari probleme, se îndreaptă cu paşi repezi spre iad. Toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu. Avem nevoie de un mesaj simplu, care să ne salveze. Biblia ne spune cum putem fi iertaţi, cum putem începe o relaţie apropiată cu Dumnezeu, care să dureze veşnic. Este un mesaj care ne schimbă viaţa.

2. Iisus şi islamul. Oare spune Dumnezeu că o religie o va înlocui pe alta?

Oare vrea Dumnezeu ca omenirea să înceapă cu iudaism, apoi să treacă la creştinism, iar după aceea la islam?

Nu. Dumnezeu a fost mereu consecvent. N-a fost niciodată interesat să dezvolte o religie.

Dumnezeu ni S-a revelat în mod indiscutabil începând de la Avraam şi doreşte să avem o relaţie cu El. Aşadar o relaţie, nu o religie, este scopul suprem pentru care ne-a creat Dumnezeu.

Să vedem cum era la început, cu Adam şi Eva. Cei doi comunicau direct cu Dumnezeu şi toate nevoile le erau satisfăcute. Însă apoi Satan a luat chip de şarpe şi i-a ispitit. Din păcate, Adam şi Eva au ales să-l creadă pe Satan şi să nu respecte ceea ce le zisese Dumnezeu. Drept urmare, relaţia lor cu Dumnezeu s-a rupt.

Ştii însă ce i-a zis imediat Dumnezeu lui Satan? I-a spus că sămânţa femeii va fi în vrăjmăşie cu Satan. Şi că deşi Satan va avea o izbândă parţială şi-i va zdrobi călcâiul, totuşi copilul va birui, căci îi va zdrobi capul.

Iată versetele:

Domnul Dumnezeu a zis şarpelui: „Fiindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat eşti între toate vitele şi între toate fiarele de pe câmp; în toate zilele vieţii tale să te târăşti pe pântece şi să mănânci ţărână. Vrăjmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcâiul.”7

Satan se va bucura de o izbândă scurtă, zdrobind călcâiul pruncului, sămânţa femeii.

De-a lungul istoriei, cine este singurul născut doar dintr-o femeie, nu dintr-un bărbat şi o femeie? Iisus, Fiul Mariei, nu?

Satan avea să zdrobească sămânţa femeii în călcâi, însă pruncul avea să-i zdrobească lui Satan capul. Se ştie că singurul mod în care poţi omorî şarpele este strivindu-i capul.

Ce înseamnă asta? Este o singură explicaţie.

Satan L-a zdrobit pe Iisus pe cruce, împlântându-i piroane în mâini şi în picioare. Însă Iisus i-a dat o lovitură mortală: l-a biruit pe Satan chiar la cruce. A plătit pentru toate păcatele omenirii, reuşind astfel să ofere tuturor oamenilor iertarea de păcate şi o cale de a-şi reface relaţia cu Dumnezeu.

Prorocul Isaia a scris despre această sămânţă:

„El a crescut înaintea Lui ca o odraslă slabă, ca un lăstar care iese dintr-un pământ uscat. N-avea nici frumuseţe, nici strălucire ca să ne atragă privirile şi înfăţişarea Lui n-avea nimic care să ne placă. Dispreţuit şi părăsit de oameni, Om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit, că îţi întorceai faţa de la El şi noi nu L-am băgat în seamă. Totuşi El suferinţele noastre le-a purtat şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit. Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi. Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui, dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor.”8

Despre cine vorbeşte aici prorocul Isaia? Este foarte limpede că vorbeşte despre Iisus Hristos. Când scria aceste lucruri? Cu mai bine de 600 de ani înainte să Se nască Iisus.

Încă de la bun început, vreme de mii de ani, Dumnezeu a tot zis că va veni Iisus şi că va muri, după cum am citit în cartea lui Isaia. Ce părere ai avea despre Dumnezeu dacă S-ar răzgândi chiar în ultima clipă? Cum ar fi dacă, după mii de ani în care promitea că va veni Iisus, S-ar fi răzgândit şi nu L-ar mai fi lăsat pe Iisus să moară în locul nostru? Însă Dumnezeu nu Se răzgândeşte.

3. Iisus şi islamul. Nu e o blasfemie să spunem că Dumnezeu are un Fiu?

Dumnezeu este Duh. Iar Iisus este Fiul lui Dumnezeu doar în sens spiritual, nu şi trupesc.

Bunăoară, când spunem despre cineva că este „fiul cedrilor”, înseamnă că este din Liban. Dacă vine din Egipt, zicem că e „fiul Nilului”. Tot aşa când zicem că Iisus este Fiul lui Dumnezeu, vrem să spunem că vine de la Dumnezeu. Este un fel de titlu. Când îngerul s-a înfăţişat înaintea Mariei, i-a zis: „De aceea Sfântul care Se va naşte din tine va fi chemat Fiul lui Dumnezeu”. Iată că aici spune direct că e un titlu. Creştinii nu cred nicidecum că Dumnezeu ar fi avut o relaţie sexuală cu vreo femeie.

Isaia a zis: „Căci un Copil ni S-a născut, un Fiu ni S-a dat şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: «Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii».”9

Iisus este Dumnezeu devenit om prin Maria. Este Dumnezeu şi Fiu totodată, născut din fecioara Maria.

De ce crezi că a permis Dumnezeu să Se nască Iisus din fecioara Maria?

Născându-se dintr-o femeie, nu dintr-un bărbat şi o femeie, nu a preluat natura păcătoasă a lui Adam şi Eva. Când Adam şi Eva au căzut în păcat, şi-au transmis firea păcătoasă urmaşilor lor, de la o generaţie la alta, până la noi.

Toţi ne naştem păcătoşi şi cu tendinţa de a face totul după capul nostru, nu după cum vrea Dumnezeu. Toţi păcătuim. Tocmai de aceea spunea prorocul David: „în păcat m-a zămislit mama mea”. Căci toţi am fost zămisliţi în păcat, ducem o viaţă de păcat şi avem nevoie de un izbăvitor.

Însă Iisus avea nevoie de altă natură ca să ne poată mântui. Trebuia să fie de la Duhul lui Dumnezeu, de la Duhul Sfânt, să fie fără păcat. Isaia spunea despre El: „nu se găsise niciun vicleşug în gura Lui”. Aşadar Iisus era fără păcat.

În Scriptură, Dumnezeu i S-a arătat lui Moise sub forma unui rug în flăcări. Cu Avraam a vorbit cu un glas din ceruri. Cine hotărăşte că n-are voie să ia înfăţişare de om dacă aşa vrea să ni Se reveleze?

4. Iisus şi islamul. Până la urmă, a murit Iisus pe cruce sau nu?

Cum l-a pus Dumnezeu la încercare pe Avraam? I-a cerut să-şi jertfească fiul. În timp ce Avraam şi fiul urcau pe munte, fiul l-a întrebat unde este animalul de jertfă. Iar Avraam i-a răspuns că se va îngriji Dumnezeu de asta. Şi într-adevăr Dumnezeu S-a îngrijit: le-a dat un miel, pe care Avraam I l-a jertfit mai apoi.

Fii atent la mesajul pe care ni-l transmite Dumnezeu. Aşadar, cu această ocazie, Dumnezeu l-a cruţat, l-a salvat pe fiul lui Avraam, dându-i un miel în schimb.

Apoi în Exodul vedem iarăşi importanţa mielului. Acolo Dumnezeu Îşi avertizează poporul aflat în Egipt că-i va lovi pe egipteni. Dacă cei ce credeau în Dumnezeu îşi mânjeau cu sânge stâlpii şi pragul uşii, îngerul morţii ocolea casa respectivă şi astfel Dumnezeu îi salva de la moarte. Un popor întreg de credincioşi era salvat de un miel.

În cartea Leviticul dăm apoi iarăşi de un miel. În fiecare an, preotul scotea un miel din cetate şi îl jertfea pentru păcatele celor ce credeau în Dumnezeu. În fiecare an, poporul era salvat din nou de un miel.

Apoi Îl auzim pe Ioan Botezătorul vorbind mulţimii, spunând despre Iisus: „Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii!”10 De această dată e un Miel care mântuieşte întreaga lume, care îi izbăveşte pe toţi cei ce cred în El.

Ce s-ar fi întâmplat dacă Avraam n-ar fi ascultat de glasul lui Dumnezeu sau n-ar fi crezut că îi vorbeşte Dumnezeu? În acest caz, şi-ar fi jertfit fiul!

Ce s-ar fi întâmplat dacă poporul evreu nu L-ar fi crezut pe Dumnezeu şi n-ar fi mânjit cu sânge de miel stâlpii şi pragurile uşilor?

În urmă cu aproximativ 2.000 de ani, Iisus, Mielul lui Dumnezeu, a fost răstignit pe cruce şi Şi-a dat viaţa pentru tine. Biblia ne spune lămurit: „Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi.”11

Acest Miel al lui Dumnezeu a fost jertfit ca să ispăşească păcatele tale şi ale oamenilor din lumea întreagă. Şi acum vine întrebarea. Dacă tu zici: „Nu, nu L-au răstignit. N-a fost omorât.” Ce crezi că se întâmplă dacă spui că n-a fost ucis? Dacă spui că Mielul lui Dumnezeu n-a murit pentru păcatele tale, ca să primeşti iertare?

5. Iisus şi Iislamul. Dacă Iisus a murit pe cruce şi a stat îngropat trei zile, asta înseamnă că Dumnezeu a fost mort vreme de trei zile?

O întrebare excelentă. Avem o ilustraţie care ne va ajuta să răspundem.

Să zicem că avem o vază, fără flori şi fără apă. E plină doar cu aer. Ce diferenţă este între aerul din afara vazei şi cel din interior? Cel dinăuntru are o formă, nu? Este acelaşi aer în ceea ce priveşte compoziţia, doar că are o formă.

Dacă dăm cu vaza de perete şi o spargem, ce se întâmplă cu aerul din interior? Moare? Nu, fiindcă aerul nu moare. Vaza poate să fie numai cioburi, însă aerul n-a păţit nimic, doar că şi-a pierdut forma.

Când Iisus a murit pe cruce, trupul Său a murit, dar Duhul Său, care este Duhul lui Dumnezeu, n-a murit, căci nu poate muri niciodată. Dumnezeu a luat chip de om prin Iisus. Deşi a luat chip de om, Iisus n-a fost însă niciodată doar om.

La cruce, Iisus a luat asupra Sa pedeapsa pentru păcatele noastre şi a înlăturat bariera care ne despărţea de El. Graţie morţii Sale, ne putem împăca cu Dumnezeu. Deşi eram vinovaţi, Dumnezeu a făcut dreptate deplină prin Iisus, Mielul lui Dumnezeu, care a suferit în locul nostru. Iar dragostea lui Dumnezeu s-a arătat în faptul că Iisus Şi-a dat viaţa de bunăvoie pentru noi.

Poate vei spune că nu e drept şi aşa şi este. Nu merităm să moară Iisus în locul nostru. Însă aceasta a fost soluţia pe care a găsit-o Dumnezeu. Cine suntem noi să-i spunem lui Dumnezeu cum trebuie să procedeze?

Iisus a plătit pentru păcatele noastre, ca să nu mai fie nevoie să murim noi pentru ele. Vrea să avem o relaţie cu El, vrea să ştim că ne iubeşte foarte mult şi vrea să ne bucurăm de viaţă veşnică.

Mai avem să-ţi istorisim ceva, tot adevărat, care te va ajuta să înţelegi ce a făcut Iisus pentru noi.

Este vorba de un judecător drept, care nu primea mită. Un om cât se poate de cinstit. Ei bine, o tânără a fost arestată şi adusă la judecată. Putea fi pedepsită cu închisoare pe viaţă sau putea plăti o sumă imensă, pe care nu o avea.

Când judecătorul a întrebat-o dacă este vinovată, ea a strigat: „Domnule judecător, nu pot plăti atât. Fie-vă milă!” Judecătorul a repetat: „Vă mai întreb o dată. Sunteţi sau nu vinovată? Vă recunoaşteţi fapta?” În cele din urmă, tânăra şi-a recunoscut vinovăţia, iar judecătorul a zis: „Va trebui să vă ispăşiţi pedeapsa. Fie faceţi închisoare pe viaţă, fie plătiţi.” Şi, cu asta, a închis cazul.

În pofida ţipetelor şi vaietelor ei, tânăra a fost dusă la închisoare. Cât despre judecător, şi-a scos roba şi a ieşit din tribunal, dar s-a dus la trezorerie şi a achitat imediat întreaga sumă pe care trebuia s-o plătească tânăra. De ce? Fiindcă era fiica lui şi o iubea foarte mult. Aşa se face că şi-a scos fiica din închisoare, dând toţi banii pe care îi avea. Când şi-a scos roba, a devenit un om obişnuit.

Exact la fel a făcut şi Iisus. A lăsat cerurile, S-a dezbrăcat de haina Sa de slavă şi a devenit om ca toţi oamenii. Apoi a murit pentru noi, ca păcatele noastre să nu ne mai condamne şi să ne ţină despărţiţi de Dumnezeu pe veşnicie.

Toţi prorocii au zis că Iisus va veni şi va muri pentru a ispăşi păcatele întregii omeniri. Iisus este singura nădejde a oamenilor de a primi viaţă veşnică.

La începuturi, când cu Adam şi Eva, Dumnezeu i-a spus lui Satan că sămânţa femeii îi va zdrobi capul şi că omenirea va fi răscumpărată. Prin moartea şi învierea lui Iisus, Satan a fost biruit. Iisus a biruit păcatul şi moartea şi ne-a apropiat de Dumnezeu… zdrobindu-l totodată pe Satan.

6. Iisus şi islamul. De ce să nu-L considerăm pe Iisus doar un proroc?

Există un singur Dumnezeu. Iată ce ştim despre El:

Dumnezeu este veşnic. A existat din veşnicii, există şi acum şi va exista în veci.
Dumnezeu este sfânt. Este fără cusur, absolut perfect.
Dumnezeu este adevăr. Cuvântul Său rămâne pe veci, fiind neschimbător şi întotdeauna adevărat.
Dumnezeu este prezent. El e pretutindeni, în orice clipă.
Dumnezeu este puternic. Puterea Sa este nemărginită.
Dumnezeu este atotcunoscător. Ştie absolut totul, niciodată nu-i scapă nimic.
Dumnezeu este creator. Tot ceea ce există a fost creat de El.

Nu există decât un singur Dumnezeu, care este cum L-am descris mai sus. Ştim că aşa este fiindcă asta ne spune Sfânta Scriptură. El a ales să Se facă cunoscut oamenilor, să ne arate aceste trăsături ale Sale.

Scriptura ne mai dezvăluie şi că Iisus are exact aceleaşi caracteristici ca Dumnezeu. La fel şi Duhul lui Dumnezeu. Să luăm ca exemplu veşnicia Sa.

Scriptura spune despre Iisus: „El era la început cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El.”12

Totodată: „El este chipul Dumnezeului celui nevăzut, Cel întâi născut din toată zidirea. Pentru că prin El au fost făcute toate lucrurile care sunt în ceruri şi pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute: fie scaune de domnii, fie dregătorii, fie domnii, fie stăpâniri. Toate au fost făcute prin El şi pentru El.”13

Însă, dacă există un singur Dumnezeu,cum ar putea şi Iisus să fie Dumnezeu?

Pe pământ trăim într-o lume tridimensională. Fiecare persoană are o înălţime, o lăţime şi o grosime. Este posibil ca doi oameni să semene unul cu altul, să aibă preocupări şi ocupaţii asemănătoare, dar nu pot fi identici. Fiecare are individualitatea sa.

Dumnezeu, pe de altă parte, nu este constrâns de limitele unui univers tridimensional. El este Duh şi este infinit mai complex decât suntem noi. Tocmai de aceea Iisus, Fiul, poate fi diferit de Tatăl şi totuşi la fel.

Biblia vorbeşte desluşit despre: Dumnezeu Fiul, Dumnezeu Tatăl şi Dumnezeu Duhul Sfânt. Însă în acelaşi timp ne spune răspicat că există UN SINGUR Dumnezeu. Dacă ar fi să exprimăm matematic această realitate, n-am spune 1+1+1=3, ci 1x1x1=1. Dumnezeu este UNUL SINGUR.

Isaia a afirmat: „De aceea, Domnul însuşi vă va da un semn: «Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un Fiu şi-I va pune numele Emanuel».”14 Emanuel înseamnă „Dumnezeu cu noi”.

Iisus a spus că cine Îl cunoaşte pe El Îl cunoaşte pe Dumnezeu. Cine Îl vede pe El L-a văzut pe Dumnezeu. Cine crede în El crede de-a dreptul în Dumnezeu.

Dacă vrei să afli mai multe despre viaţa lui Iisus şi să vezi cum Şi-a susţinut aceste afirmaţii, te rugăm să citeşti articolul intitulat „Dincolo de credinţa oarbă”.

Însă mai trebuie să ştii ceva despre Dumnezeu. Şi anume că te iubeşte şi este interesat de tine.

Iisus ne spune: „Cum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe voi. Rămâneţi în dragostea Mea. Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne în dragostea Mea, după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân în dragostea Lui. V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea să rămână în voi şi bucuria voastră să fie deplină.”15

Iisus ne invită: „Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun şi sarcina Mea este uşoară.” 16

Ne străduim atâta să facem cât mai multe pentru Dumnezeu… Însă Iisus ne dăruieşte libertatea. Bucurându-ne de iubirea Sa, avem o motivaţie nouă ca să-I facem pe plac lui Dumnezeu. Nu vrem să-I fim plăcuţi de frică, ci de bucurie, deoarece acum Îl cunoaştem.

Apostolul Pavel, unul dintre cei ce credeau în Iisus, a trecut şi el prin asta şi de aceea comenta:

„Căci sunt bine încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălţimea, nici adâncimea, nicio altă făptură nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu care este în Iisus Hristos, Domnul nostru.”17

Dacă vrei să înţelegi mai bine ce anume îţi dăruieşte Iisus, te rugăm să citeşti articolul intitulat „Dincolo de credinţa oarbă”.

Cum să începi o relaţie cu Dumnezeu

Am o întrebare...

(1) Evanghelia după Matei 5:18 (2) Evanghelia după Matei 24:35 (3) Epistola a doua către Timotei 3:16 (4) Isaia 40:8 (5) Epistola a doua către Corinteni 13:1 (6) Întâia Epistolă către Ioan 1:1 (7) Facerea 3:14,15 (8) Isaia 53:2-6 (9) Isaia 9:6 (10) Evanghelia după Ioan 1:29 (11) Epistola către Romani 5:8 (12) Evanghelia după Ioan 1:2,3 (13) Epistola către Coloseni 1:15,16 (14) Isaia 7:14 (15) Evanghelia după Ioan 15:9-11 (16) Evanghelia după Matei 11:28-30 (17) Epistola către Romani 8:38,39